Primul motiv care m-a facut să-mi fie puțin teamă să devin mamă de băiat, așa cum ți-am mai povestit, a fost pentru că, auzeam și vedeam cam des din păcate, că băieții sunt mai violenți. 

Ce idee greșită aveam…

Așa cum am povestit și într-un articol în urma cu ceva vreme, din păcate băieții sunt crescuți destul de des, într-un mod prea diferit față de fete. Vorbesc despre diferențe uriașe privind abordarea emoțiilor și a plânsului, care pot duce la comportamente agresive din cauza acumulării de sentimente dureroase, frustrare, stimă de sine scăzută și multe altele. 

Ne dorim să avem băieți iubitori, dar prima jucărie pe care le-o pun mulți părinți în mână, este un pistol sau cuțit. 

Mulți băieți sunt expuși încă de mici la programe cu violență, desene sau jocuri video, în ideea că, băieții la asta ar trebui să se uite, iar fetele la prințese și unicorni. Cred ca urmările sunt de la sine înțeles. 

Există atât de multe jocuri și drumuri spre care pot pașii băieții noștri și care nu implică violența. Spre exemplu lumea spațiului, a planetelor, dinozaurii, trenulețele, mașinutele, jocurile de construcție, avioanele și tot ce ține de aviație, roboții și știința, experimente făcute acasă, există numeroase cărți cu idei de experimente ușoare pentru copii și multe altele.

Motivele pentru care copiii devin violenți și agresivi sunt fie pentru că au parte de un astfel de comportament acasă sau la școala, fie pentru că văd un astfel de comportament sau pentru că au acumulat foarte multe sentimente dureroase și au nevoie să dea frâu liber emoțiilor, dacă nu li se permite să o facă în mod natural și spontan prin plâns. 

Dacă expunem copiii la programe media violente, fie că este vorba despre filme, desene, știri sau jocuri video, vor deveni speriați, confuzi și cel mai grav poate, îi vom desensibiliza în fața violenței. Copiii vor învața că acesta este un mod acceptabil de a rezolva conflicte. 

Violența întâlnită în media simplifică motivele pentru care este adoptată aceasta. Vedem personaje bune sau rele, iar cele rele trebuiesc omorâte. În viața reală acest lucru nu este acceptabil și nici realist. Nu există personaje doar bune și altele doar rele. 

Ar fi minunat să învățam copiii faptul că fiecare om “rău” se poartă așa pentru că a fost la rândul sau tratat într-un mod greșit, poate dintr-o copilărie în care a fost abuzat, umilit, neglijat și multe alte asemenea și este un om rănit de fapt, care are nevoie de ajutor. 

Băieții nu se nasc cu o tendință spre violență, aceasta este, din păcate, transmisă și învățată. 

Băieții sunt uneori mai energici decât fetele și au nevoie de activități mai provocatoare, care să le permită să-și consume energia și dorința de explorare. Dar în nicio situație, nu au nevoie de expunere la violență. Toți copiii în general ar trebui feriți de aceasta. Nu putem face asta la nesfârșit, pentru ca lumea în care trăim este așa cum este, dar, așa cum spune și Dr. Aletha Solter o putem face, cel puțin, până când își conturează speranța către bunătatea oamenilor și au o fundație solidă cu iubire și încredere. Apoi treptat, le putem explica ideea de violență sau războaie, evidențiind motivele pentru care oamenii se rănesc unii pe alții și lupta care se duce zilnic, pentru a aduce pacea pe pământ. 

Dacă ne dorim iubire, trebuie să semănăm iubire, în fiecare zi.