Va mai amintiți când v-am povestit despre prietena mea, recunoștința? Oh, tare drag îmi e de ea! Zi de zi, o țin aproape și încerc sa nu o uit, oricât de grabita as fi prin maratonul zilelor noastre. Ei bine, pe lângă ea, din păcate, se mai strecoară șireata și neiertatoare, o alta prietena, de care sincer, tare mi-as dori sa scap. Cred ca o știți și voi, sigur sta agățată zi de zi și prin mintea voastră. Este chiar ea, vinovăția! Vinovăția odată instalată in sufletul unei mamei, cu greu mai poate pleca de acolo. Este prezenta non stop și ticăie ca un ceas vechi, la fiecare pas, la fiecare gest sau decizie pe care o luam. Nu ne lasă sa ne bucuram in tihna de niciun moment al nostru, știți voi, momentele acelea după care tânjim toate… in care sa fim, măcar puțin, doar femei și mai târziu, din nou, mame. Nu, nu, vinovăția nu se lasă data la o parte asa ușor. Ea își dorește cu orice preț sa fie acolo, sa nu cumva sa ne plictisim in tot procesul nostru de relaxare. Ați crede ca vine doar atunci când simte ca vrem sa facem ceva și pentru noi, doar pentru noi? Pare-se ca nu… ea vrea sa fie băgată in seama chiar și atunci când ne dam silința de dimineața pana seara, pentru ca pruncilor noștri sa le fie bine și totul sa fie perfect, lăsându-ne pe noi, pe ultimul loc. Pentru ea nu este suficient, pentru ca, sa fim serioși, dacă ne-ar ierta puțin și lăsa sa respiram măcar câteva ore, poate chiar zile, ce ar mai fi mamele? Ce este o mama, fără sentimentul de vinovatie constant? Fără sa aiba impresia continua ca, oricâte ar face, nu e destul și poate ca, putea face mai bine. Fără sa petreaca puțin timp de calitate cu unul dintre copii și gândul sa fie la celălalt, ca este neglijat, de exemplu, chiar dacă doarme… 🙂 Ce ar mai fi o mama fără sentimentul de vinovatie, când, in ciuda faptului ca este extenuată la finalul unei zile și nu a reușit sa pregătească o cina sănătoasă, iar in loc de asta, a comandat pizza? Va spun eu! Ar fi o mama eliberată! Ar fi o mama relaxata și exact ceea ce trebuie pentru copiii ei. Nu lăsați “prietena” aceasta sa se bage pe sub pielea voastră. Nici nu va dati seama când deja s-a instalat acolo și va fura liniștea și bucuria fiecărui moment. Alungați-o încă din prima secunda in care va bate la poarta sufletului și spuneti-i ca acolo se afla o mama care-și iubește puii mai mult decât orice! O mama care face tot ce poate zi de zi pentru ei și familie, dar care uneori are nevoie și de un “time-out”. O mama care, in ciuda faptului ca nu ii ies toate mereu ca la carte, își da silința și asta e tot ce contează. O mama pe care copiii ei o vor fericita și liniștita, fără gândul ca mereu ceva nu e bine sau se putea mai bine. O mama prezenta, cu brațele deschise și inima pregătită pentru a iubi și a se iubi. 

Sărbători cu bine și liniște va doresc! 

Credit photo: Cristina Tomani

(Visited 29 times, 1 visits today)

Leave A Comment